Când intri într-un salon de înfrumusețare, nu te gândești la ambalaje. Nici la câte recipiente se desfac într-o zi sau câte produse de unică folosință sunt utilizate în câteva ore. Totul pare ordonat, steril, curat. Însă în spate, volumul de plastic eliminat constant este mult mai mare decât pare la prima vedere. Iar o parte dintre aceste materiale ajung să fie considerate deșeuri periculoase, ceea ce complică lucrurile și mai mult.
Ce tipuri de plastic folosesc saloanele?
Majoritatea produselor utilizate zilnic vin în ambalaje din plastic. Nu doar cele lichide, cum ar fi șampoanele sau loțiunile, ci și ustensilele de unică folosință, precum lamele, spatulele, mănușile, folia alimentară folosită la tratamente, aplicatoarele de rimel sau bețișoarele pentru ceară. Chiar și recipientele pentru ceară încălzită, folosite pentru epilare, sunt adesea din plastic.
Există trei categorii principale de plastic întâlnite în saloane:
- Plastic rigid – flacoane, recipiente, cutii, capace.
- Plastic moale – ambalaje, folii, pungi, aplicatori de unică folosință.
- Plastic contaminat – materiale care intră în contact cu produse chimice, fluide corporale sau alte substanțe care le fac imposibil de reciclat convențional.
Cea mai mare problemă nu este volumul, ci natura lor. O parte dintre aceste materiale trebuie eliminate în regim special pentru că pot deveni periculoase pentru sănătatea personalului, a clienților și a mediului.
Ce înseamnă plastic periculos în acest context?
Plasticul devine periculos în momentul în care intră în contact cu substanțe toxice sau cu microorganisme care pot provoca infecții. În saloanele cosmetice, există multe produse cu formule chimice concentrate, cum ar fi oxidantul pentru vopsea, acetona pură, soluțiile pentru dezinfectare sau cele pentru peelinguri chimice.
Recipientele care conțin aceste substanțe și care sunt golite, dar nu complet curățate, nu pot fi tratate ca plastic obișnuit. Același lucru e valabil pentru mănușile sau lamele care intră în contact cu sânge, păr, unghii sau fluide. Acestea intră sub incidența reglementărilor pentru colectare deseuri periculoase, alături de alte elemente folosite în tratamente invazive sau seminvazive (microneedling, mezoterapie, epilare cu laser etc.).
Cât plastic periculos produce un salon?
Cifrele diferă de la un salon la altul, însă putem construi o estimare bazată pe activitatea medie a unei locații urbane, cu 3-5 angajați, deschisă 6 zile pe săptămână.
Exemplu simplificat
- Flacoane de șampon și balsam: 30-50/lună
- Mănuși de unică folosință: 500-800 perechi/lună
- Aplicatori unică folosință: 1000+/lună
- Folie din plastic pentru tratamente: 4-6 role/lună
- Recipiente ceară: 20-40/lună
- Spatule, bețișoare, lame: 300-500/lună
Doar din aceste produse rezultă în medie peste 10-12 kilograme de plastic pe lună. Însă aici nu sunt incluse toate ambalajele secundare (cutii, etichete, folii de protecție), nici produsele deteriorate, nici ambalajele produselor tip refill.
Din aceste 10-12 kilograme, aproximativ o treime conține urme de substanțe chimice sau materiale biologice și trebuie tratată ca deșeu periculos. Ceea ce înseamnă peste 3-4 kg de plastic care nu poate fi aruncat împreună cu restul gunoiului menajer sau reciclat convențional.
Unde ajunge acest plastic?
Dacă salonul lucrează corect, va colabora cu o firmă autorizată de colectare deseuri periculoase. Acest partener preia lunar, pe bază de contract, materialele catalogate ca periculoase, le transportă în recipiente conforme și le elimină prin metode aprobate de legislație (incinerare, tratare chimică, neutralizare etc.).
Dacă nu există un astfel de contract, materialele ajung în containere normale, unde:
- Nu pot fi procesate de stațiile de reciclare.
- Contaminează alte materiale, făcându-le irecuperabile.
- Pot prezenta risc pentru personalul de salubritate.
- Poluează solul și apa dacă ajung în gropi necontrolate.
Pentru saloanele fără un sistem clar de separare și gestionare, problema e mai mare decât pare. Fără infrastructură clară, totul se amestecă: resturi de unghii cu bețișoare folosite, vată cu acetonă și plastice murdare.
Ce spune legislația?
Conform legislației naționale, saloanele de înfrumusețare intră în categoria generatorilor de deșeuri periculoase dacă folosesc substanțe chimice sau instrumente care pot intra în contact cu fluide biologice.
Legea obligă aceste afaceri să:
- Identifice și eticheteze corect deșeurile periculoase.
- Le depoziteze separat, în recipiente speciale.
- Colaboreze cu firme autorizate pentru transport și neutralizare.
- Păstreze registre clare privind cantitățile eliminate lunar.
Ignorarea acestor reguli nu duce doar la amenzi. În cazul unui control, lipsa trasabilității acestor deșeuri poate duce la suspendarea activității salonului sau la alte sancțiuni mai costisitoare pe termen lung.
Cum poate fi redus acest volum?
Există câteva metode prin care saloanele pot scădea cantitatea de plastic periculos generat lunar:
- Utilizarea produselor profesionale în ambalaje mari (5L, 10L), care reduc numărul total de recipiente aruncate.
- Alegerea produselor concentrate care necesită cantități mici per tratament.
- Trecerea la ustensile reutilizabile din metal sau sticlă pentru tratamente care nu implică contact biologic.
- Separarea riguroasă a deșeurilor și etichetarea lor corectă, pentru ca doar ce este cu adevărat periculos să fie tratat ca atare.
Un aspect important este instruirea personalului. Dacă angajații nu știu ce trebuie separat sau nu înțeleg diferența dintre plastic obișnuit și plastic contaminat, greșelile se acumulează rapid.
Cine preia responsabilitatea?
Administratorul salonului trebuie să organizeze tot acest proces. Nu este suficient să ai produse bune și servicii apreciate. Trebuie gestionat și ceea ce rămâne după fiecare client. Un simplu recipient de ceară folosită poate fi inofensiv sau periculos, în funcție de modul în care e eliminat.
Responsabilitatea nu poate fi delegată unui angajat care nu are nici competențele, nici autoritatea necesară. De obicei, contractul cu o firmă de colectare deseuri periculoase este în sarcina administratorului sau a unei persoane desemnate pentru protecția muncii și mediu. Lipsa acestei organizări poate aduce probleme legale.
Plasticul este prezent peste tot, iar o parte din el, deși pare banal, se încadrează legal la deșeuri periculoase. Iar cantitatea nu este deloc neglijabilă, mai ales când vorbim de activitate zilnică, desfășurată pe termen lung.
Un singur salon cosmetic produce lunar suficient plastic contaminat cât să umple câteva pungi mari de gunoi. Când aduni toate saloanele dintr-un oraș, imaginea se schimbă complet. Acest flux constant trebuie gestionat corect, altfel riscurile cresc și nu doar pentru afaceri, ci și pentru sănătatea celor implicați.
