Un UPS, sau sursă neîntreruptibilă de alimentare, ține echipamentele unui birou pornite câteva minute după o cădere a curentului și le protejează de variațiile de tensiune. Rolul lui într-un birou mic nu este să asigure lucrul ore întregi fără rețea, ci să dea timp pentru salvarea fișierelor și oprirea corectă a calculatoarelor, a serverului de fișiere și a routerului. Alegerea corectă pornește de la consumul real al echipamentelor, nu de la cifra cea mai mare de pe cutie.
Ce tipuri de UPS există?
Există trei tipuri principale de UPS: offline, line-interactive și online cu dublă conversie, care diferă prin modul în care tratează curentul din rețea.
| Tip | Cum funcționează | Potrivit pentru |
|---|---|---|
| Offline (standby) | trece pe baterie doar când rețeaua cade, cu o scurtă comutare | un calculator sau un router, în zone cu rețea stabilă |
| Line-interactive | corectează automat tensiunea prea mică sau prea mare fără a consuma bateria | majoritatea birourilor mici, stații de lucru, NAS |
| Online cu dublă conversie | alimentează permanent echipamentele prin invertor, fără timp de comutare | servere și echipamente sensibile, rețele cu variații dese |
Modelele line-interactive cu ieșire sinusoidală pură sunt cea mai echilibrată alegere pentru un birou mic. Sursele de alimentare moderne ale calculatoarelor funcționează uneori neregulat cu UPS-urile care produc o undă aproximată.
Cum se calculează puterea necesară pentru un UPS?
Puterea necesară pentru un UPS se calculează adunând consumul real în wați al echipamentelor conectate și adăugând o rezervă de 20–30%. Valorile de mai jos sunt orientative; consumul exact se găsește în fișa tehnică sau se măsoară cu o priză cu contor.
- laptop: 30–90 W;
- calculator de birou obișnuit: 60–200 W în lucru;
- monitor: 15–40 W;
- router și switch mic: 10–30 W împreună;
- NAS cu două discuri: 20–40 W.
Un calculator de 150 W, un monitor de 30 W și un router de 15 W însumează 195 W. Cu o rezervă de 30%, rezultă circa 255 W, deci un UPS cu o putere activă de cel puțin 300 W.
Care este diferența dintre VA și W la un UPS?
VA exprimă puterea aparentă a UPS-ului, iar W puterea activă pe care o poate livra efectiv, iar comparația cu consumul echipamentelor se face întotdeauna în wați. Raportul dintre cele două, numit factor de putere, este la UPS-urile mici de obicei între 0,6 și 0,9. Un model de 1.000 VA poate livra, astfel, între 600 și 900 W, în funcție de construcție, iar această valoare apare separat în specificații.
Câtă autonomie oferă un UPS?
Un UPS pentru birou oferă, de regulă, între 5 și 15 minute de autonomie la jumătate din sarcina maximă, iar la sarcină completă timpul scade la câteva minute. Relația nu este liniară: cu cât consumul este mai mic față de capacitate, cu atât autonomia crește mai mult decât proporțional. Pentru opriri corecte, 5–10 minute sunt suficiente, iar cei mai mulți producători publică tabele de autonomie în funcție de sarcină.
Conectarea UPS-ului la calculator prin cablu USB permite programului de gestiune să închidă automat sistemul când bateria ajunge la un prag stabilit, chiar dacă nu este nimeni în birou.
Ce echipamente nu se conectează la UPS?
La prizele alimentate de baterie nu se conectează echipamentele cu consum mare la pornire sau cu rezistențe de încălzire. Imprimantele laser, aparatele de cafea, radiatoarele și fierbătoarele pot suprasolicita UPS-ul și pot goli bateria în câteva secunde. Multe modele au și prize doar cu protecție la supratensiune, fără baterie, potrivite pentru imprimante.
Cât rezistă bateria unui UPS și cum se întreține?
Bateria unui UPS mic, de tip plumb-acid sigilată, rezistă de obicei 3–5 ani, în funcție de temperatura din încăpere și de numărul descărcărilor. Căldura îi scurtează considerabil durata de viață, așa că UPS-ul se așază într-un loc aerisit, departe de calorifere. Un test de autonomie la câteva luni arată din timp scăderea capacității.
UPS-ul completează celelalte măsuri de protecție a datelor: o oprire bruscă poate corupe fișiere deschise, motiv pentru care rămân necesare copiile de siguranță ale datelor firmei. La fel de importantă este siguranța conturilor folosite de echipă, tratată în articolul despre protejarea conturilor online ale firmei, iar pentru firmele care emit documente zilnic, continuitatea alimentării ajută și procesul descris în ghidul despre digitalizarea facturării.


