Gunoiul de grajd este cel mai la îndemână îngrășământ al unei ferme mici, cu condiția să fie maturat înainte de folosire și aplicat în doze potrivite culturii. Proaspăt, el aduce semințe de buruieni, poate arde rădăcinile tinere și pierde o parte importantă din azot în aer. Bine descompus, îmbunătățește structura solului, capacitatea de a reține apa și activitatea biologică pentru mai mulți ani la rând.
De ce nu se folosește gunoiul de grajd proaspăt?
Gunoiul de grajd proaspăt nu se aplică direct pe culturi deoarece conține azot în forme volatile, semințe viabile de buruieni și germeni care dispar abia prin fermentare. Descompunerea paielor din așternut consumă temporar azotul din sol, iar plantele semănate imediat pot îngălbeni. La legumele consumate crude, riscul microbiologic este un motiv în plus pentru a folosi doar material complet maturat.
Cât durează maturarea gunoiului de grajd?
Maturarea gunoiului de grajd durează, orientativ, între 3 și 6 luni pentru un produs semidescompus și între 6 și 12 luni pentru unul complet descompus, în funcție de anotimp, umiditate și modul de stivuire. Căldura degajată în primele săptămâni, care poate depăși 50–60 °C în interiorul grămezii, distruge o mare parte din semințele de buruieni.
- Platformă impermeabilă. Gunoiul se depozitează pe o suprafață betonată, cu margini care opresc scurgerea mustului către fântâni.
- Stivuire în straturi tasate. Straturile de 40–60 cm, tasate ușor, limitează pierderile de azot prin aerare excesivă.
- Umiditate constantă. Grămada prea uscată nu fermentează, iar cea îmbibată cu apă devine anaerobă și miroase puternic.
- Acoperire. O folie sau un strat de pământ reduce spălarea nutrienților de către ploi.
Gunoiul matur are culoare închisă, structură sfărâmicioasă și miros de pământ, iar paiele din el nu se mai disting.
Ce nutrienți aduce fiecare tip de gunoi de grajd?
Conținutul în nutrienți diferă după specie, furaje și cantitatea de așternut, așa că valorile de mai jos sunt orientative, pentru gunoi amestecat cu paie.
| Tip | Azot (N) | Fosfor (P₂O₅) | Potasiu (K₂O) |
|---|---|---|---|
| Bovine | 0,4–0,6% | 0,2–0,3% | 0,5–0,7% |
| Cabaline | 0,5–0,7% | 0,25–0,35% | 0,5–0,7% |
| Ovine și caprine | 0,7–0,9% | 0,2–0,3% | 0,6–0,8% |
| Găinaț de păsări | 1–2% | 1–1,5% | 0,5–1% |
Găinațul este mult mai concentrat și se folosește în cantități mici, de regulă după compostare. O analiză a solului arată ce elemente lipsesc cu adevărat și evită aplicarea în exces.
Cât gunoi de grajd se aplică la hectar?
Doza obișnuită de gunoi de grajd matur este de 20–40 de tone la hectar, cu valori mai mari, de până la 40–60 de tone, la legumele mari consumatoare de nutrienți. Pe suprafețe mici, aceasta înseamnă aproximativ 2–4 kg pe metru pătrat. Efectul se întinde pe 2–4 ani, deoarece doar o parte din azot devine disponibilă în primul sezon, restul eliberându-se treptat.
Regulile europene privind protecția apelor împotriva nitraților limitează azotul provenit din îngrășăminte organice la 170 kg pe hectar pe an. La o concentrație de 0,5% azot, această limită este atinsă la circa 34 de tone de gunoi de bovine, ceea ce face ca dozele mari să fie aplicate o dată la doi sau trei ani, nu anual.
Când și cum se încorporează gunoiul de grajd în sol?
Gunoiul de grajd se încorporează cel mai bine toamna, prin arătură sau săpare, în cel mult o zi sau două de la împrăștiere. Lăsat la suprafață, pierde azot prin volatilizare și se usucă. Toamna îi dă timp să se integreze în sol până la semănatul de primăvară, iar lucrările de după recoltare sunt descrise și în articolul despre ce se face cu pământul grădinii după ultima recoltă.
- Nu se împrăștie pe sol înghețat, acoperit cu zăpadă sau îmbibat cu apă.
- Se păstrează o fâșie neîngrășată lângă cursuri de apă și fântâni.
Ce culturi răspund cel mai bine la gunoiul de grajd?
Cel mai bine răspund culturile cu sezon lung și consum mare de nutrienți: cartoful, porumbul, varza, dovleceii, castraveții și tomatele. Rădăcinoasele precum morcovul și pătrunjelul se ramifică pe gunoi proaspăt, așa că vin în al doilea an după aplicare.
Pentru o fermă la început de drum, gunoiul obținut în gospodărie sau de la crescătorii din zonă reduce costul cu îngrășămintele chimice, lucru important când se pornește o mică afacere agricolă cu resurse limitate. La alegerea parcelelor, solurile sărace în materie organică sunt cele care câștigă cel mai mult, aspect util și atunci când se evaluează un teren agricol pentru o fermă mică.


