Sari la conținut
Știri

4 min de citit

Plan de afaceri scurt: ce pui pe cele două pagini care contează

Un plan de afaceri scurt, de două pagini, te ajută să decizi mai bine și să convingi un partener sau o bancă. Vezi ce secțiuni intră în el și ce lași deoparte.

de Echipa Casa Afacerilor

Caiet cu notițe și laptop pentru redactarea unui plan de afaceri scurt
Cuprinsul articolului
  1. Pentru cine scrii, de fapt, planul?
  2. Cele șase secțiuni care merită spațiu
  3. Cum arată partea de cifre?
  4. Ce lași deoparte
  5. Cum îl testezi înainte să-l folosești?

Un plan de afaceri scurt este un document de una-două pagini care răspunde la patru întrebări: ce vinzi, cui, cât câștigi și de ce bani ai nevoie. Nu trebuie să arate ca un dosar de bancă, nici să aibă zeci de grafice. Contează să poți explica afacerea clar, cu cifre pe care le poți apăra, înainte să cheltuiești primul leu.

Mulți antreprenori evită planul pentru că îl asociază cu un exercițiu birocratic. În realitate, scopul lui este să te oblige să gândești. Când pui pe hârtie cine cumpără și cu ce preț, descoperi repede ce îți lipsește. Și un plan scurt se citește: un partener, un contabil sau un finanțator va citi două pagini clare, dar va lăsa deoparte treizeci de pagini umplute cu generalități.

Pentru cine scrii, de fapt, planul?

Primul cititor ești tu. Un plan bun te ajută să iei decizii: dacă merită să închiriezi un spațiu, dacă poți angaja pe cineva, dacă un preț este realist. Abia al doilea cititor este banca, un investitor sau un asociat. Când scrii pentru tine, ești mai sincer cu cifrele, iar asta se vede apoi în document.

Dacă planul va fi citit de altcineva, adaptează tonul și nivelul de detaliu, dar nu schimba cifrele. Un finanțator experimentat observă imediat o previziune optimistă fără explicații.

Cele șase secțiuni care merită spațiu

  1. Ce oferi: o descriere în trei-patru propoziții a produsului sau serviciului și a problemei pe care o rezolvă.
  2. Pentru cine: clientul tău tipic, descris concret (vârstă, activitate, zonă, nevoie), nu „toată lumea”.
  3. Cum ajungi la clienți: canalele pe care le folosești și costul aproximativ al unui client nou.
  4. Cum câștigi: prețul, costul direct, marja și numărul de vânzări necesar ca să nu pierzi.
  5. Cine face treaba: tu, echipa, colaboratorii externi, ce competențe ai și ce îți lipsește.
  6. De ce ai nevoie: suma de pornire, la ce se folosește și cât timp îți ajunge.

Fiecare secțiune încape într-un paragraf scurt, plus un mic tabel cu cifre acolo unde e nevoie. Dacă o secțiune nu are răspuns, ai găsit exact locul în care trebuie să mai muncești.

Cum arată partea de cifre?

Aici planurile se rup cel mai des. Un tabel simplu de venituri și cheltuieli pe primele douăsprezece luni este de ajuns. Pune prudent încasările din primele luni, pentru că un client nou apare mai greu decât crezi, și pune generos cheltuielile, pentru că apar mereu costuri neprevăzute. Un exemplu de structură:

Rând Ce treci
Venituri număr de clienți sau comenzi x preț mediu
Costuri directe materiale, transport, comisioane
Costuri fixe chirie, salarii, contabil, abonamente
Rezultat lunar venituri minus toate costurile
Bani rămași în cont soldul la sfârșitul lunii

Dacă ai calculat planificarea dezvoltării pe etape, poți lega cifrele de obiective: ce vrei să ai după trei luni, după șase, după un an. Obiectivele măsurabile fac planul util și după ce ai pornit.

Ce lași deoparte

Un plan scurt înseamnă și să știi ce nu scrii. Nu ai nevoie de istoricul personal detaliat, de liste lungi de produse, de sloganuri sau de descrieri generale despre „piața în creștere”. Nu ai nevoie nici de previziuni pe zece ani; pentru o afacere mică, orice cifră dincolo de doi-trei ani este o presupunere, iar cititorul o știe. Lasă deoparte afirmațiile fără dovadă, de tipul „nu avem concurență”. Aproape întotdeauna există o alternativă pe care clientul o folosește deja, chiar dacă nu seamănă cu produsul tău.

Menționează, în schimb, riscurile. Două-trei riscuri reale, cu felul în care le gestionezi, creează mai multă încredere decât o pagină de promisiuni. Un exemplu: dacă depinzi de un singur furnizor, spune acest lucru și arată ce alternativă ai.

Cum îl testezi înainte să-l folosești?

Dă planul unei persoane care nu e din domeniul tău și roag-o să-ți explice, cu cuvintele ei, ce vinzi și cum câștigi. Dacă nu reușește, textul e prea tehnic sau lipsește o informație. Apoi verifică fiecare cifră cu un test simplu: ce se întâmplă dacă vânzările sunt cu o treime mai mici decât ai scris? Dacă firma nu supraviețuiește nici trei luni în acest scenariu, ai nevoie fie de o rezervă mai mare, fie de costuri mai mici.

Merită să verifici și ideea însăși înainte de a o dezvolta pe hârtie. Câteva metode practice se găsesc în materialul despre drumul antreprenorial, de la idee la o firmă stabilă, iar un plan bun se scrie mult mai ușor după ce ai vorbit cu câțiva potențiali clienți.

Un ultim test este să-l citești cu voce tare: dacă te împotmolești la o frază sau dacă o cifră te face să eziți, acolo trebuie lucrat. Un plan pe care îl poți susține fără să te uiți în notițe este un plan pe care îl înțelegi cu adevărat. Păstrează planul într-un loc la îndemână și recitește-l la fiecare câteva luni. Marcheză ce s-a confirmat și ce nu. Un plan care se schimbă după realitate nu este un eșec, ci semnul că îl folosești.

Bani și documente pe un birou pentru urmărirea fluxului de numerar al firmei Următoarea fișăFlux de numerar versus profit: de ce firmele rămân fără bani

Din arhivă